Victor e şi el un pisoi al străzii.
Povestea lui e în câteva cuvinte aici. Alte câteva cuvinte vă mai spun eu dincoace. Eram la serviciu când am văzut postul despre el pe orasulanimalelor.ro. Ce să fac? Ce să mai fac? Aveam deja o pisica, Ari, destul de dificilă pentru că e oarbă şi deci mai delicată plus că tocmai aflasem că sunt însărcinată. Am citit despre toxoplasmoză, ştiam ca nu e bine să ai şi pisici şi copil mic. Mă rog, ştiam greşit aşa cum majoritatea ştie. Toxoplasmoza se capătă dacă intri în contact cu fecalele de pisici care consumă carne crudă, de la fructe nespălate sau carne care nu e bine gătită. Aşa că eram mai degrabă în pericol din cauza obiceiului meu prost de a nu spăla fructele decât din cauza pisicii mele vaccinată care mânca doar cronţănele. Oricum eram rezervată, părea tare complicat, îmi tot ziceam las’ că îşi găseşte şi Victor căsuţa lui. Tot intram din 5 în 5 minute pe blog să văd dacă îl vrea cineva.
Apoi la sfârşitul săptămânii am fost cu GIA la Palatul Copiilor la un eveniment legat de Ziua Mondială a Animalelor. Au fost aduse animăluţe spre adopţie: căţei şi pisici, toate naţiile, unii mai drăguţi decât alţii. A fost o zi bună, multe animale au fost adoptate. A fost şi Victor adoptat. De mine. Nu mai ştiu exact cum, de ce, când, hormonii or fi fost de vină, cert e că la câteva zile Victor a venit la noi acasă, vaccinat. Poze cu el mic, timid şi sperios vedeţi la linkul de mai sus. Poze cu Victor mare, foarte mare, gras superb şi leneş vedeţi mai jos:
Aaaa şi numai oficial îi spunem Victor, acasă îl cheamă Ţuţu, Ţuţinovici, Ţuţilă sau Frumuseţe rară. Pe Matilda o ştiţi, e şi ea o pisică mică.
Pe data viitoare despre altă pisică. Mai sunt. Vreo 5 măcar.
Pupat
Noroc este Victor, intr-o familie asa frumoasa
Pupam!!
chiar ca e un grasan de-o frumusete rara
)
hihi, si eu am 5 pisici acasa … si-un caine care le suporta tabieturile
5? o gaşcă întreagă! bietul căţel, tare răbdător trebuie să fie, felicitări lui şi ţie de asemenea! btw ţi-am vizitat blogul şi sunt foarte interesată de ceea ce faci.
Multumesc mult
Este un premiu special, insa fara reguli si pe care nu trebuie sa-l transmiti mai departe daca nu vrei. Blogul meu a implinit un an iar florile sunt o apreciere si un “multumesc” pentru cele pe care in acest rastimp le-am descoperit si le citesc cu placere 
Te asteapta la mine un buchet de flori oferit cu drag
Clar au fost hormonii de vina daca nu-ti mai amintesti. Iti spun eu cum s-a intamplat.
)
Nici n-am iesit bine cu Victor din masina si tu mi-ai zis ” Victor a fost adoptat. il iau eu. nu-l mai scoate la adoptii”.
Asa ca Victor a stat cuminte tot evenimentul, in masina, in cusca si apoi a plecat cu voi acasa. Si nici ca putea sa gaseasca o casa mai buna!
THE END!
Asa arata frumosul cand a fost gasit: http://www.orasulanimalelor.ro/victor/
Felicitari! Toti copiii sunt superbi!
Să nu uităm că Victor a putut fi adoptat pentru că l-am adoptat eu pe Pim, da?
Ce drăguță e Matilda cu ‘panga’ ei
Scuze de emoticon, am vrut să pun pup :-*
Si uite-asa ma faci nu stiu cum sa ma gandesc ca ar fi bine sa iau in calcul adoptia unui animalut…Va pupacesc cu mult drag si dor, pisici si mamici!